Salut!

Vreau să vă anunţ că sunt (relativ) bine şi că mi-a fost dor de voi! Am deja fixate câteva întâlniri pe viu şi câteva virutale. Capul meu e plin de idei, poate prea plin.
N-am mai scris pe Weblog de câteva luni. Weblogul ba merge, ba nu merge, ba merge iar. Dar nu de asta nu postez pe net. Scriu mai mult în gând şi în caiet cu pixul. Apoi, ori îmi e lene să transcriu, ori mă gândesc că nu are rost. Totuşi, mă bucur când, uneori, mai intră oameni să vadă dacă m-am trezit din hibernare ori încă nu. Aseară, de ziua lui (onomastică), Mihail Vakulovski a intrat pe vechea mea adresă şi mi-a dat un Buzz să mă întrebe: "Ce ai făcut? Ţi-ai şters blogul?!" Nu, nu! E tot acolo, doar că apare şi dispare periodic. Weblogul are iar "perioada aia a lunii" care se tot prelungeşte.

Între timp, s-au întâmplat lucruri: am publicat o proză scurtă în numărul aniversar al Contrafortului şi un fragment de roman în Stare de Urgenţă.
Nu ştiu cu ce să mă laud şi de ce să mă plâng ca să se simtă bine toata lumea.
Postez mai jos fragmentul de roman apărut în SdU. Lectură plăcută!