vineri, 22 aprilie 2011
miercuri, 20 aprilie 2011
marți, 19 aprilie 2011
A apărut Tiuk nr.30 cu umbra iepurelui şi am semnat cu CDPL
Am stabilit că lansarea din mai va fi cu fanfară.
Un Cristian citeşte contractul:
Eu semnez:
Martori:
(poze de pe ClubA)
În toiul discuţiei, veni vorba şi de TIUK, of course, despre oamenii care m-au susţinut şi au avut încredere în mine. Se putea oare altfel?
umbra iepurelui.
În acest număr, am descoperit un material care m-a bucurat mult. E normal să te bucuri când găseşti ceva de bine despre tine, nu?
TIUK-ul de primăvară arată cam aşa:
duminică, 17 aprilie 2011
marți, 29 martie 2011
Mihai şi Sandu Vakulovski & fraţii Jderi
Am fost cu familia la dubla lansare a fraţilor Vakulovski. Cei mai celebri fraţi din literatura română, după fraţii Jderi (Dan Mihuţ). Lansarea a avut loc La Scena chiar pe 27 martie. Data s-a potrivit de minune.
La drept vorbind, atât ei, cât şi eu am făcut deja unirea. (Până şi Vasile Ernu a făcut-o) Eu am şi fructificat-o.
Am înregistrat câteva filmueleţe, inclusiv o pledoarie a lui LIS pentru literatura română din Basarabia.
Şi apropo, Vasile, în România era deja, pe vremea aia, si orchestră simfonică:D (fondată în 1868 Societatea Filarmonică Română a avut drept scop organizarea unei orchestre simfonice permanente) aşa că ne nado, ne sîpy mne soly na ranu...:))
p.p.s Vinul cred că a fost adus de Sandu de la Antoneşti.
joi, 17 martie 2011
Pariu pe un Iepure de cursă lungă - I
Va urma...
marți, 18 ianuarie 2011
Invitaţie la Watt Club
După o lungă perioadă de absenţă, ies şi eu în lume diseară, pe la opt. Mai înainte parcă îmi plăceau şi spectacolele, şi să mă dau în stambă, şi să experimentez, şi să urmăresc reacţia oamenilor la giumbuşlucurile mele. Aveam mai puţin exerciţiu, dar mai multă îndrăzneală. Între timp, mi s-au schimbat faţa, corpul, percepţiile. Am devenit mai prudentă, mai rea, uneori chiar mai făţarnică. Şi când te gândeşti ce face vârsta din om...uneori.
Când mi-a propus Dana Banu să vin, împreună cu Florin şi Gelu Diaconu, să citim nişte poeme la Watt Club, am acceptat, desi n-aş zice că sunt în mare formă. Între timp, Gelu (şi mai purdent decât mine) s-a răzgândit, iar Danei i-a trecut prin cap să invite tot familionul meu. Va fi un fel de ping-pong în familie, aşa că, dacă aveţi timp liber şi chef, veniţi să aruncaţi cu roşii sau cu verzi...
Vă aşteptăm!
Explicaţie pentru locaţie dată de Florin:
"Nu este departe de Piaţa Unirii. La ultima intersecţie înainte de Piaţa Alba Iulia, o iei la stînga şi după 50 m oblic începe strada Vulturilor. Mai mergi vreo 200 m şi dai în strada Traian." :D
vineri, 31 decembrie 2010
luni, 6 decembrie 2010
Narâşkin de Moş Nicolae
marți, 30 noiembrie 2010
“Cu gura şiroind de regrete”
La JurnalTV Nata Albot făcea mâncare cu prima ei dragoste. A tras un “ ca şi ingredient” . Greşelile şi metehnele de la Bucureşti prind repede la Chişinău, şi cele politice, şi cele de limbaj, de genul “ora doişpe”, “ca şi”, “îmi place de” şi multe altele.
Pe Pro TV, la Lorena Bogza în emisiune, Dumitru Diacov le dădea lecţii de comportament politic posibililor aliaţi la guvernare. Era pe cai albi. Tănase şi Chirtoacă- mai pe mârţoage. La un moment dat, Chirtoacă încerca să explice ceva despre demnitate, verticalitate şi adevăr istoric. Din păcate, adevărul, fie el şi istoric, sinceritatea nu sunt nişte puncte forte ale unui politician abil. Să ne amintim numai de Cele 36 de stratageme create de strategii din China antică. Pot fi cu succes folosite pentru a câştiga un război, inclusiv unul politic. Bineînţeles că e destul de complicat, mai ales atunci când scopurile tale nu prea coincid cu cele ale vecinului bogat şi despotic obişnuit să-şi pască orătăniile în livada ta.
Adevărul şi sinceritatea nu fac casă bună cu politica şi nici nu au făcut vreodată. În politică trebuie să posezi arta manipulării, să fii fariseic, să declari una şi să faci alta, dar, în acelaşi timp, să ştii când să vorbeşti şi când să taci, când urmăreşti ceva, chiar şi un scop nobil pentru poporul tău etc. etc. etc. Vorba unei rude, trebuie să-ţi ştii interesul. Altfel, nu ai sorţi de izbândă.
Pe de altă parte, are şi tăcerea o limită.
Când de hramul oraşului Chişinău, mi-a trimis fratele meu poza de mai jos, am zâmbit cu amărăciune:
Poza de Alexandru Iepure
În poză e piatra comemorativă din centrul oraşului, pe care scrie: „În acest loc urmează să fie amplasat un monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist”. A fost instalată prin decret prezidenţial la 28 iunie curent, dată care a fost declarată Zi a ocupaţiei sovietice. Iar alături e chiar dovada că da, am fost ocupaţi. Acea reclamă, are pe centru scris cu litere chirilice mari şi oranj : “Vmeste na deni goroda”, adică împreună la (sau de) ziua oraşului. Tot acolo, pe partea dreaptă scrie în rusă ” Vmeste mojem bolişe”. Mă rog, nu ştiu dacă toate acestea au fost făcute intenţionat, ca o sfidare. Poate că firma Orange are mai mulţi şi mai bănoşi clienţi vorbitori de limbă rusă şi se străduieşte să le intre în voie. Probabil tot de aceea sloganul principal a fost scris în rusă, că na, e economie de piaţă şi clientul nostru e stăpânul nostru şi, din cele trei inscripţii ale părţii principale a panoului, două trebuie să fie în rusă. Pentru mine însă, această poză este o dovadă că teritoriul dintre Prut şi Niştru a fost ocupat, că am fost şi încă suntem nişte victime ale ocupaţiei. Altfel, pe centru, scria mare, cu litere latine: “Suntem uniţi de ziua oraşului”.
Văd că iar a început zarva cu piatra comemorativă. Acest scandal se încadrează perfect într-un scenariu de destabilizare a situaţiei la Chişinău, în caz că Moscova nu e mulţumită de jocul în jurul formării alianţei de guvernare. Scandalul nu trebuie nicidecum neglijat.